Zilele acestea a facut inconjurul presei internationale intamplarea din timpul concertului Madonnei din Parcul Izvor, atunci cand aceasta a condamnat discriminarea tiganilor (prefer aceasta formula decat pe cea de “rrom”, care, desi este considerata “politically correct”, este mai putin riguroasa din pdv etimologic, fara nuante peiorative – de exemplu).
Acceptand faptul ca in fiecare stat exista un nivel minim de repulsie etnica fata de minoritati, in sensul ca nu cunosc vreun stat 100% liberal in care absolut toti cetatenii sa aiba pe deplin constiinta drepturilor omului, situatie aflata la granita inferioara a discriminarii, consider ca poporul roman se situeaza in aceiasi parametri.
Nu cred ca se poate vorbi de discriminare intr-un stat unde exista, printre altele, acea forma de “discriminare pozitiva” in care tiganii au locuri asigurate la liceele si universitatile din Romania beneficiind de o concurenta net scazuta la admiteri sau unde romanii lucreaza pentru angajatori apartinand acestei etnii. Sunt primiti in echipele sportive nationale si aplaudati atunci cand ne aduc cupe sau medalii si, nu in ultimul rand, unul dintre ei a fost chiar Presedintele Romaniei ani indelungati. Sunt medici, profesori sau muzicieni foarte buni (romanii umplu salile atunci cand concerteaza Damian Draghici cu orchestra sa). Se fac seriale legate de viata si cultura lor.
Cel mult, in anumite cazuri, acestia se discrimineaza singuri nelasandu-si copiii sa mearga la scoala sau obligandu-i sa cerseasca si inducandu-le un comportament violent inca de mici. Exista si astfel de cazuri. Se poate imputa autoritatilor faptul ca nu exista vreun program coerent de “luat cu arcanul” la scoala a acestora, insa situatia este aceeasi si pentru copiii romani proveniti din familii cu venituri infime care nu isi permit o educatie. Ignoranta fata de tineri este deci generala, nu are note discriminatorii. Voi lua doua exemple: un profesor universitar ne-a spus ca, pentru a-si putea urma studiile a fost nevoit sa fuga de acasa, pentru ca tatal lui il batea cand spunea ca vrea la scoala; sau altcineva imi spunea despre o familie care facea o nunta in scara blocului, si ii era frica sa iasa sa ii roage sa dea muzica mai incet, de teama sa nu ii sparga casa – apropo de violenta. In aceste cazuri, cine pe cine discrimineaza? Sunt curios Madonna cum s-ar fi descurcat in situatiile astea.
Acestea fiind spuse, nu cred ca “discriminarile” anti-tiganesti au atins acele cote alarmante incat sa necesite interventia unor persoane publice, care toata viata nu a avut decat probleme de ordin muzical sau anatomic si care atunci cand ajung in Europa de Est se baricadeaza in hotel si nu simt nimic din pulsul acelei societati. Plus ca exprimarea de genul “am auzit ca…” nu isi gaseste locul atunci cand vrei sa iei atitudine in fata a 60.000 de oameni veniti pentru tine. Altceva ar fi fost daca ar fi condamnat un anume comportament cert, care a avut loc, nu o anume situatie de fapt care “i-a trecut pe la urechi”. Total ne-profesionist.
Prin urmare, risc sa spun ca si-a meritat reactia din plin. Ar fi trebuit sa ii dea de gandit faptul ca publicul roman chiar a apreciat prestatia trupei tiganesti adusa de ea pe scena, bucurandu-se de spectacol.
Prin urmare, recomandam divei secolului trecut sa fie mai atenta atunci cand aduce acuzatii atat de grave unui popor, pentru ca vorbele ei ne-au jignit pe toti gratuit.
Vi se pare ca toti acei oameni adunati in Piata Constitutiei huiduie sau agreseaza pe cineva?
No comments:
Post a Comment